Primul dosar conținând listele de susținători depus și validat de BECJ a fost cel al candidatului independent Silviu Iordache, antreprenor și fost prefect al județului Buzău.
”Știu că obiectivul este ambițios și că va fi o campanie grea, într-un județ care de 35 de ani este roșu, dar cred în oameni. Cred în buzoienii care s-au săturat de vorbe goale și de promisiuni de partid. Cred că putem schimba direcția și putem face din Buzău un județ care funcționează pentru cetățeni, nu pentru interese politice”, a transmis independentul, cu ocazia lansării candidaturii.
Cea de-a doua candidatură validată este propunerea Partidului SOS România, Adrian Dogaru, urmată de cea a Partidului Oamenilor Tineri (POT), Dragoș Eugen Brînzea.
”Sunt născut, crescut, educat în Buzău și de 25 de ani sunt buzoian prin definiție. Mi-am dorit o schimbare în 2024 și am văzut în POT acea oportunitate de a aduce schimbarea și sunt convins că de la Buzău poate pleca schimbarea în toată România”, a precizat Dragoș Eugen Brînzea, cu ocazia depunerii candidaturii.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a propus la alegerile parțiale din 7 decembrie, pentru funcția de președinte al CJ Buzău, pe Ștefăniță Alin Avrămescu.
”Campania mea nu este împotriva cuiva, este pentru Buzău. Pentru un județ care poate fi pus pe calea dezvoltării după 35 de ani în care a fost captivat de aceleași familii politice care își pasează puterea din generație în generație. Singura alternativă reală la coaliția PSD – PNL – USR suntem noi, cei de la AUR”, a transmis pe Facebook, cu ocazia depunerii candidaturii, Alin Avrămescu.
Lista candidaților este completată de Gheorghe Gabriel Pană, din partea Acțiunii Conservatoare (AC), și Mihai Răzvan Moraru, candidatul comun al Partidului Național Liberal (PNL) și Uniunii Salvați România (USR).
”Îi asigur pe buzoieni că, după data de 7 decembrie, vor vedea o altă administrație locală, la nivelul CJ”, a transmis după depunerea candidaturii, candidatul PNL-USR, Mihai Răzvan Moraru.
Lista candidaturilor este continuată de către Marcel Ciolacu, fost premier al României, propus la CJ Buzău de Partidul Social Democrat (PSD).
”Mă întorc unde am crescut, mă întorc la administrația locală, unde am fost de la consilier municipal, consilier județean, viceprimar la prefect interimar, unde știu cel mai bine. Am fost președintele Comisiei de Cod administrativ, cunosc legile foarte bine și vreau toată experiența pe care am acumulat-o în acești ani, cât am stat mai mult la București și în Legislativ, împreună cu colegii mei, cu prietenii mei, cu partenerii mei să implementăm pentru Buzău ceea ce ne dorim cu toții”, a transmis, după depunerea candidaturii, Marcel Ciolacu.
Lista este încheiată de către Mihai Budescu, din partea Partidului România Mare (PRM).
Alegerile locale parțiale din 7 decembrie 2025 au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2025 privind stabilirea datei alegerilor locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, pentru primaria comunei Remetea (jud. Buzău).
Alegerile pentru președinția Consiliului Județean Buzău, scrutinul parțial este organizat după vacantarea postului, fostul președinte al CJ, Lucian Romașcanu, fiind numit, la 13 mai 2025, ca membru al Curții Europene de Auditori.
Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al municipiului București, precum și președinții consiliilor județene se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal într-un singur tur de scrutin, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, conform Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Doar în caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație.
Au dreptul de a fi aleși consilieri, primari sau președinți ai consiliilor județene cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice. Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. La sectoarele municipiului București pot candida și pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul București, indiferent de sector.
Pentru pozițiile de primar și președinte de CJ, candidaturile pot fi propuse de către partide politice, alianțe electorale sau sub forma candidaturilor independente. Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București. Candidații independenți pentru funcția de președinte al consiliului județean trebuie să prezinte o listă de susținători, care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 2.000.
Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor. Pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean, a primarului, precum și a președintelui consiliului județean, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după caz.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .
