„La priére” („Rugăciunea”), operă de cotitură a artei moderne universale, aparținând sculptorului Constantin Brâncuși a fost realizată din cauza unei tragedii de familie.
Un tânăr avocat din Buzău, Petre Stănescu, se stinge din viață la numai 31 de ani. Soția sa neconsolată, Eliza Stănescu, s-a hotărât să ridice la mormântul său un monument funerar care să înfrunte timpurile.
În 1905, aceasta l-a contactat la Paris pe tânărul, pe atunci, Constantin Brâncuși și i-a comandat un complex funerar pentru soțul său. Așa s-a născut „La priére” („Rugăciunea”), operă de cotitură a artei modeme universale.
Originalele, inclusiv bustul avocatului Stănescu, au fost duse la Muzeul de Artă al României, în 1958, și, respectiv, în 1976. Cimitirul Dumbrava din Buzău păstra o copie autorizată de marele sculptor, precum soclul de piatră de Măgura cu semnătura „C. Brâncuși”.
Lucrarea „Rugăciunea” în original a fost expusă mai întâi la Paris în 1910 și apoi la București în 1914. Muzeul Național de Artă din București a încercat să improvizeze diverse amplasamente.
„Nicăieri ‘Rugăciunea’ nu se putea înțelege ca în Cimitirul ‘Dumbrava’. Căci este una din ideile geniale care a revoluționat arta să amplasezi un nud deasupra unui mormânt. Este numai unul dintre motivele pentru care Cimitirul ‘Dumbrava’ ar trebui inclus în circuitul turistic mondial”, susține scriitorul Nicolae Peneș. El spune că pentru vizitatorul străin, Buzăul se identifică cu „Rugăciunea” lui Brâncuși. Ultima personalitate care a vizitat „Rugăciunea” la ea acasă a fost Bernard Boyer, fost ambasador al Franței la București.
În martie 1994, după mai bine de 80 de ani de la instalarea sa pe mormântul din cimitir, lucrarea, copie autorizată de marele artist, a fost furată. Groparii se pare că și-au dat concursul intrigați de „femeia goală din cimitir”. Confecționată din bronz masiv, copia „Rugăciunii” cântărea nu mai puțin de 360 de kilograme, deci nu oricine își putea permite o asemenea aventură nocturnă.
Profesorul Călin Ghețu, la acea vreme directorul Direcției de cultură, își reamintește. „Dispariția lucrării a fost sesizată la data de 14 martie 1994. Existența unui ‘ghid’ local a ușurat afacerea. Un grup de polițiști i-a luat urma la Cluj. Scoaterea lucrării în afara granițelor era una dintre ipoteze. La capătul traseului, a fost descoperit unul dintre autori, Valer Rus, de 45 de ani, din Cluj, patronul unei firme de taximetre”.
Poliția a continuat investigațiile. Patronul-taximetrist l-a indicat pe un anume Mircea Prodan din Bistrița-Năsăud, șeful unei rețele. Contra sumei de 1,250 milioane de lei, Prodan i-a cerut să-i care marfa de la Buzău. Două persoane cu accent basarabean au însoțit transportul. Mircea Prodan împreună cu „basarabenii” au sărit gardul în cimitir și după vreo jumătate de oră au trecut „coletul” peste gard. Mirosind a tămâie și fum de lumânare, „marfa” a fost trecută prin mai multe filtre și depozitată la Bistrița-Năsăud.
În fața probelor, Mircea Prodan și-a recunoscut fapta și i-a condus pe cei trei polițiști buzoieni la „depozit” — o magazie de lemne din comuna Razna, județul Bistrița-Năsăud. Conform unor declarații „confidențiale”, Prodan urma să primească în momentul trecerii graniței suma de 4 milioane de lei, iar șoferul Rus Valer, 1.250.000 lei.
Autorii au recunoscut că furtul a fost comandat de un grup infracțional internațional care urma să vândă „Rugăciunea” unui miliardar sud-american. Aceștia au mai declarat că în America cota lui Brâncuși este de câteva ori mai ridicată decât în Europa.
„Rugăciunea” a fost recuperată și, după lungi ezitări, a fost dusă la Muzeul județean Buzău, unde doi ani mai târziu a fost reinstalată din nou în cimitirul de unde a fost din nou furată. De această dată definitiv!
Pe 18 octombrie 1995 a dispărut și bustul avocatului Stănescu. După aproape un secol de existență, „Complexul Brâncuși” din Cimitirul Dumbrava a încetat să mai existe. Două războaie mondiale și două revoluții n-au reușit ceea ce a izbândit un extrem de simplu scenariu infracțional, să reducă la tăcere „La priére”, astrul artei moderne.
O nouă copie a celebrei lucrări „Rugăciunea” de Constantin Brâncuși a fost instalată în august 2013 în Cimitirul Dumbrava din Buzău, pe soclul din piatră ce poartă semnătura marelui artist.
„Rugăciunea” va face parte din ansamblul funerar montat în Cimitirul „Dumbrava” din Buzău în urmă cu un secol, pe socluri din piatră de Măgura, cioplite chiar de marele sculptor și semnate de acesta. Inițiativa acestui proiect aparține Club Rotary din Buzău, iar partea artistică și tehnică a sculpturii a fost realizată de sculptorul Ciprian Dominoschi. Marele naist Gheorghe Zamfir a organizat un concert, banii încasați fiind destinați acestui proiect.
„Această lucrare de referință din sculptura mondială a fost redată publicului larg așa cum a fost concepută, pe mormântul din Cimitirul Dumbrava, de marele sculptor. ‘Rugăciunea’ a fost realizată în 1907 de Constantin Brâncuși, an în care mai apar două simboluri ale artei sale, ‘Cumințenia pământului’ și ‘Sărutul’, opere de cotitură în arta modernă universală”, a declarat pentru AGERPRES președintele filialei Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici, Valeriu Șușnea.
Potrivit sursei citate, lucrarea este fidelă concepției artistice a marelui sculptor și va atrage cu siguranță admiratori ai artei brâncușiene din țară și din străinătate. Parteneri în acest proiect au fost primăria municipiului Buzău, Muzeul Județean Buzău și Consiliul Investitorilor Străini.
