La câțiva kilometri nord de satul Berca, se află, în două arii protejate, Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici. Accesibili astăzi pe un drum modernizat, Vulcanii Noroioși sunt unul dintre cele mai interesante monumente ale naturii din județul Buzău, rezultat al emanației de gaze naturale degajate de zăcământul petrolier existent în subsolul zonei.
„Dacă nu știți și n-ați văzut, să vă spun eu că acolo și-a așternut necuratul cazanele cu smoală clocotită, pe sub pământ gâlgâie și fierbe glodul noroios, mai rece decât gheața, mai negru decât ceața; apoi pe guri căscate, prin tot ocolul acelei văi, fără de scursoare, țâșnește tina în sus când de-o șchioapă, când de un stânjen, și, mai mult, la fiecare gură împrejur, s-a durat mușuroi și bale cătrănite, pe care ucigă-l toaca le scuipă. Din văgăune se scurg năclăite, de-a lungul masivelor, se adună în nămol, se usucă de vânt, se crapă de soare și jilava pe care nu se prinde, Doamne-ferește, nici troscot, nici ciulini”, descrie Vulcanii Noroioși scriitorul Alexandru Odobescu în Pseudokinegetikos.
Localnicii au denumit acest fenomen geologic, destul de rar, în mai multe feluri: fierbători, pâcle sau salze. Rezervația mixtă, geologică și botanică, Vulcanii Noroioși este împărțită între două comune: Berca și Scorțoasa.
Anticlinalul Berca-Arbănași aparține unei zone foarte frământate, fiind tăiat de mai multe falii longitudinale și transversale, care dau regiunii un aspect de labirint. În lungul anticlinalului (parte a unei cute geologice ridicate în formă de boltă — n.r.), pe liniile de dislocație și în punctele de legătură a faliilor cu axul anticlinalului apar vulcanii noroioși, care au fost semnalați pentru prima dată științific de Grigore Cobălcescu, întemeietorul geologiei românești.
„Savantul Grigore Cobălcescu a explicat geneza vulcanilor noroioși ca un rezultat al amestecului apelor subterane cu gazele naturale, care, în expansiunea lor spre exterior, dizolvă rocile și le transformă într-o pastă noroioasă. Aceasta, ajunsă la suprafață, dă naștere unor conuri, ceea ce a determinat de altfel și denumirea de vulcani”, susține publicistul Horia Băescu.
În zona Berca se află trei grupuri distincte de vulcani noroioși: vulcanii noroioși din sudul anticlinalului, așezați la 100 de metri est de sat, vulcanii noroioși din nordul satului Pâcle, cunoscută sub numele de Pâclele Mici, așezați pe platoul din sudul dealului Pâclele, la limita dintre comunele Berca și Scorțoasa, și al treilea grup, vulcanii noroioși din sudul satului Beciu, comuna Scorțoasa, cunoscuți sub numele de Pâclele Mari. Pe platoul vulcanilor noroioși, structura exterioară este formată din argile și marne care conțin o mare cantitate de săruri. Platourile sunt presărate cu conuri deschise și cratere ale căror dimensiuni variază de la câțiva centimetri la câțiva metri. Marginile platourilor au pante ușor înclinate, datorită acțiunii de eroziune a apelor de șiroire în noroiul vulcanic care dau naștere la ogașe de până la șapte metri adâncime. Pe platoul Pâclele Mici, vulcanii principali nu prezintă conuri în relief. Cu toate acestea, ei au cratere cu dimensiuni ce variază între doi și cinci metri. Tot pe acest platou există o seamă de cratere secundare de dimensiuni mici, ce formează conuri pe măsură. În timpul precipitațiilor abundente, erupția vulcanilor de aici crește, dând naștere la torenți de noroi, care alunecă spre partea sudică, în special.
Pe platourile Vulcanilor Noroioși, formate prin depunerea noroiului, în timpul secetei, se dezvoltă o eflorescență salină, care ia naștere prin cristalizarea sării, în urma evaporării apei din noroiul aruncat în timpul erupției. Aspectul aproape selenar al platoului de noroi este deosebit de straniu, datorită lipsei totale de vegetație, a culorii gălbuialbicioase, a noroiului uscat, din cauza formelor poligonale, rezultate la uscare și, mai ales, datorită conurilor care domină platoul și din care se scurge noroiul din erupție. Peisajul apocaliptic este completat de bolboroselile continuu ale craterelor. Zonele în care activitatea vulcanilor noroioși este intensă capătă, în timp, aspectul unor platouri argiloase pustii, așa numitele „pământuri rele”.
Platourile Vulcanilor Noroioși oferă și alte surprize, în special pentru botaniști. La marginea câmpurilor de noroi cresc plante halofile interesante. Aici se dezvoltă endemic doi arbuști, declarați monumente ale naturii: gardurarița (Nitraria schoberri) și cătina țepoasă (Obione verrucifera). Fauna acestui loc înregistrează, la rândul ei, prezența a două specii rare: scorpionul și termita. Deosebit de importantă din punct de vedere geologic și botanic, Rezervația naturală a Vulcanilor Noroioși posedă un deosebit potențial turistic, datorită unicității sale, o manifestare geologică asemănătoare mai întâlnindu-se în Georgia, în apropiere de Baku.
Zona „selenară” de la Pâclele Mari și Pâclele Mici este vizitată anul de circa 15.000-20.000 de turiști, o cifră record față de anii precedenți când drumul de acces era impracticabil. Dumitru Roșu, custodele Rezervației naturale, susține că acest peisaj selenar îi atrage pe turiștii de toate vârstele, dar cei mai încântați sunt copiii. La Vulcanii Noroioși au fost filmate și numeroase videoclipuri. Zeci de reclame tv, videoclipuri ale unor vedete, pictoriale sau fotografii artistice, precum și scene din filme celebre au fost realizate pe platoul natural Vulcanii Noroioși. Custodele Rezervației naturale Vulcanii Noroioși susține că a avut șansa să vadă la lucru numeroase vedete înconjurate de echipe de filmare.
