Mănăstirea Berca, monument arhitectonic brâncovenesc, între uitare și nepăsare

Divertisment

echea cetate-mănăstire din localitatea buzoiană Berca, un important monument de arhitectură brâncovenească din secolul al XVII-lea, este măcinată de ploi și vânt, iar zidurile se dărâmă sub ochii nepăsători ai autorităților.

De aproape zece ani cetatea-mănăstire a rămas în stadiul de „șantier deschis”, nefiind nici până în prezent restaurată, deși conține autoportretul celebrului pictor bisericesc Pârvu Mutu, precum și portretul domnitorului Constantin Brâncoveanu și a ctitorilor săi.

Mănăstirea, din care se păstrează doar biserica și o parte din zidul de incintă, a fost ctitorită la sfârșitul secolului al XVII-lea, de stolnicul Mihalcea Cândescu, împreună cu soția sa, Alexandrina Cantacuzino, și cu fiii lor, Șerban, Mihalcea și Moise. Mănăstirea din Berca a fost concepută ca o cetate medievală, curtea centrală și biserica fiind împrejmuite cu ziduri mari de cărămidă, asemenea așezămintelor brâncovenești. Totodată, clopotnița era folosită ca turn de observație, iar un tunel subteran permitea retragerea în pădurile din apropiere.

Biserica este construită în formă de cruce, cu o turlă pe naos și un pridvor sprijinit pe stâlpi din zidărie, închis ulterior. Conform specialiștilor în artă brâncovenească, biserica prezintă o arhitectură simplă, cu opt ferestre la exterior decorate cu chipuri de îngeri sculptate în piatră și un brâu ce imită o funie împletită, specifice așezămintelor de cult ridicate în vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu.

În biserica de la Berca sunt reprezentate mai multe școli de pictură și artă bisericească, de la Pârvu Mutu și Gheorghe Tattarescu, la pictori restauratori din secolul al XXI-lea. 

„Biserica actuală păstrează pictura de secol XVII în proporție de 70-80 la sută, la fel și ușa de la intrare în biserică, broderie în lemn de stejar, al doilea monument de artă brâncovenească din țară, inscripția ctitorului, stolnicul Mihalcea Cândescu și Alexandrina Cantacuzino. Broderia în piatră, coloanele și portalul sunt de la 1694, catapeteasma este de secol XIX, pictată de Nicolae Teodorescu și Gheorghe Tattarescu”, a declarat pentru AGERPRES, monahia (călugărița) Casiana.

Potrivit acesteia, în biserică se mai află trei icoane pictate între anii 1740-1750, pictură de secol XX, dar și pictură de secol XXI, aparținând restauratorului Ion Chiriac.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.