Ce va însemna de fapt acest proiect?
În primul rând realizarea unui sistem de irigații pentru circa 30.000 de hectare pe terenurile agricole ale municipiului Buzău, dar și ale comunelor Gălbinași, Cilibia, C.A. Rosetti, Țintești și Smeeni.
În al doilea rând reabilitarea în întregime a canalului Iazul Morilor pe toată lungimea sa de 20,3 km și utilizarea apei din râul Buzău ce-l tranzitează, atât pentru realizarea de lacuri de agrement în fostele balastiere abandonate de pe teritoriile municipiului Buzău și ale comunei Vernești, precum și de zone de spații verzi și recreere.
Se va mari suprafețele de lucii de apă cu cel puțin 40 de hectare, coroborat cu creșterea spectaculoasă a suprafețelor împădurite pe lunca Buzăului, ceea ce va contribui substanțial la îmbunătățirea calității mediului în orașul nostru.
Cele 12 milioane de metri cubi de apă uzată la care se adaugă alte volume mari de apă din râul Buzău, ce vor fi tranzitate prin canalul Iazul Morilor, vor face să avem o agricultură și o legumicultură sustenabile la Buzău, pentru că fără apă nu vom putea realiza nici un fel de producție în viitorii ani.
La întâlnirea cu fermierii și primarii din comunele învecinate am constatat încă o dată că oamenii sunt în pragul disperării din cauza secetei prelungite.
Anul trecut am propus acest proiect și după întâlniri cu mulți specialiști români și străini și o vizită de documentare în Israel, cel mai avansat stat din lume în utilizarea apei uzate, am demarat această investiție care cu siguranță va ajuta mult municipiul și județul Buzău!
„Uniunea Europeană a emis un regulament care ar fi trebuit să intre în vigoare până la data de 26 iunie 2023. Acest regulament se referă la implementarea unei legislaţii care să îţi permită să utilizezi această apă uzată pentru irigaţii. Pentru proiecte pilot, cum este al nostru, se poate fără legislaţie. În ultimii patru ani cel puţin, în sudul municipiului Buzău s-a uscat tot, a apărut această idee de a folosi apa din staţia de epurare unde consumăm peste 3.000 de MWh, iar această apă după ce o tratăm, o dăm pe ‘apa sâmbetei’ la propriu, 10 milioane de metri cubi de apă o dăm în râul Buzău, iar oamenii nu au o picătură de apă să irige. Încercăm să amenajăm un sistem de irigaţii pe 25.000-30.000 de hectare în partea de Bărăgan a municipiului, în cinci comune, plus terenul agricol al oraşului. Cele 10 milioane de metri cubi vor fi suplimentate cu încă 2 milioane de metri cubi de apă”, a declarat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.
Pentru a transporta apa uzată din staţia de epurare către terenurile agricole, va trebui construită o reţea de canale şi conducte subterane care vor traversa o cale ferată şi vor fi amenajate două lacuri de acumulare. Execuţia lucrărilor ar urma să înceapă într-un interval de aproximativ doi ani.
„Sistemul va fi sub presiune, cu conducte îngropate, cu ramificaţii la terenurile agricole, vor fi două lacuri de acumulare, unul în care facem o preepurare naturală, după care stocăm apa într-un lac mult mai mare de acumulare unde punem o staţie de bază, de unde plecăm cu mai multe ramuri de conducte pentru a alimenta suprafeţe cât mai mari. Studiul de prefezabilitate sperăm să îl terminăm la sfârşitul lunii august, după care va urma studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi avizele cu execuţia. Cam doi ani, doi ani şi jumătate maxim de aici încolo”, a adăugat specialistul în irigaţii, Nicolae Mărăcine.
În funcţie de tipul culturilor agricole, apa va urma să fie distribuită pentru irigaţii cu concentraţii mai mari sau mai mici de elemente nutritive, iar reducerea costurilor generată de eliminarea unei trepte de epurare ar putea reduce facturile consumatorilor racordaţi la sistemul de apă şi canalizare. Vor fi amenajate şi laboratoare pentru analiza apei.
„Intenţia este de a renunţa la o treaptă de tratare biologică în staţia de epurare. Pentru noi va însemna o reducere masivă de costuri dat fiind faptul că această treaptă biologică consumă 30-40% din energia unei staţii de epurare. În situaţia în care în urma unei trepte de tratare se constată că parametrii de ieşire nu sunt la nivelul la care trebuie să fie, apa se întoarce în proces până când parametrii devin corespunzători. Spre exemplu, dacă am cultură de porumb, pentru porumb pot avea concentraţii mai mari de azot, fosfor, potasiu. Asta înseamnă că nu trebuie diluată apa care vine din staţia de epurare. La roşii trebuie să am alţi parametri ai apei cu care irig. În situaţia aceasta se va face o diluţie astfel încât apa care se livrează pentru cultura respectivă să poată fie corespunzătoare cu cerinţele culturii respective. Acest proiect ar însemna şi o reducere a facturilor pentru că, în general, procesul de epurare este cel mai mare consumator dintr-un sistem centralizat de apă şi canalizare”, a precizat directorul Companiei de Apă Buzău, Simona Săvulescu.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .